marți, 12 aprilie 2011

Ce ne învață tabloidul de fapt?

Mi-am dat acum seama că dindărătul unei perdele groase de catifea, catifea bleumarin, scriitura devine cu totul altceva. Catifeaua groasă a anonimatului. Ce scriu aici sau ce mă gândesc că va urma să scriu pe acest blog nu aș avea curajul să scriu pe niciunul dintre celelalte bloguri ale mele și ideea de a mai inventa un blog, de data aceasta fără o identitate publică, a țopăit acum câteva minute, printre lacrimile unei singurătăți canceroase izvorâte dintr-un trecut pe care tot speram să îl cred îngropat și betonat. Cu siguranță va fi un blog interesant și paradoxal cu ceea ce afișez, fără voie. Nu ne plac fețele triste. Într-o lume din ce în ce mai crudă și mai nebună, inundată de suiciduri, ambalată în tone și kilometri de publicitate ieftină, dar costisitoare, refuzăm să mai acceptăm în cercul nostru de prieteni oameni cu fețe triste. Nu ne plac șomerii. Nu ne plac musulmanii, dacă noi nu suntem musulmani. Nu ne plac țiganii, dacă noi nu suntem țigani. Dacă ne uităm prea mult la televizor, nu doar că facem fundul mare și creierul se spală, dar începem să trăim în cu totul alte universuri, care au prea puțină legătură cu viața reală. Universuri întregi de pițipoance, siliconate, buzate, vopsite, fandosite, proaste, tălâmbe, strâmbe, tupeiste, obraznice, vulgare, ieftine. Sau un univers al scandalurilor alimentate din plin de presa tabloidă. Sunt atâția copii nenorociți în țara asta, sunt atâtea divorțuri cu adevărat grele în țara asta, milioane de situații disperate, iar televiziunile ne cretinizează că două dintre cele mai josnice scursuri pe temă de divorț. Aș desființa presa tabloidă. Mă abțin să dau nume și titluri și denumiri. Este o crimă și o insultă la adresa intelectului ființei umane. Este un tupeu fantastic să vinzi prostie en gros și să te bați cu pumnul în piept că dai ceea ce se cere. Dar niciunul dintre acești demagogi nu ar încerca să scoată tabloidul și să îl înlocuiască cu adevărată cultură. Să se facă un experiment de o lună, să vedem ce iese. Dar să nu se spună că va dura o lună. Așa cum președintele francez a dat o lege cum că ”gata, de azi vălul islamic este interzis pe teritoriul nostru, cine îl poartă va fi amendat!” (oare și turiștii??!!), tot așa să se proclame și aici o lege cu ”gata, de astăzi nu mai apare pe nici un canal mass-media vreo știre sau poză sau material de tip tabloid. Cine încalcă legea, va intra în arest!” Da frate, chiar avem nevoie de așa ceva, suntem o nație de tembeli, iar cei care nu sunt încă, nu au nici o scăpare. Dacă nu se tembelizează, forțat sau, preferabil, de bunăvoie, vor fi huiduiți și uciși în timp. La propriu și la figurat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu